CURRICULUM VITAE

Născut la 23 august 1939 în comuna Crângu (Ologi), satul Secara, jud. Teleorman, fiul familiei Anica şi Paraschiv Anghel;
Şcoala primară (cls. I-IV) în satul Secara, în perioada 1946-1950; clasele V-VII şi VIII-X (liceul), în perioada 1950-1956 la Liceul Mixt din Turnu Măgurele;
Absolvent al Facultăţii de Filologie, Universitatea Bucureşti, promoţia 1963 „George Călinescu”, cu lucrarea de stat: „Critica muzicală, ca gen al criticii de artă”, condusă de prof. univ. George Bălan de la Conservatorul „Ciprian Porumbescu” şi de prof. univ. Silvian Iosifescu, de la Universitatea Bucureşti;
Profesor de limba şi literatura română la Şcolile nr. 23, 21, 17, 18, 11 şi 12; director al Şcolilor nr. 17, 11 şi 12 din Brăila, din 1965 până în 2001;
La 1 martie 1968, după reforma administrativă, când Brăila redevine judeţ, este numit director al Casei de Creaţie a judeţului Brăila şi se implică în redistribuirea fondurilor Culturii de la fosta regiune Galaţi; organizează cenaclul litarar „Mihu Dragomir” şi publică prima plachetă (Zbor Alb) a poeţilor brăileni; de la 1 octombrie 1970 este numit Preşedinte al Comitetului Municipal pentru Cultură şi Artă şi prestaţii remarcabile în plan editorial şi al vieţii muzicale brăilene;
Din 1965 şi până în prezent, publică peste 900 de articole pe tematică culturală (cronici muzicale, cronici de teatru şi de film, recenzie de carte, eseuri...) în presa brăileană („Înainte”, „Analele Brăilei”, „Libertatea”, „Monitorul de Brăila”, „Obiectiv – Vocea Brăilei”, „Ancheta”, „Florile Dunării”...) şi în publicaţii din ţară („Viaţa Nouă” – Galaţi, „Scânteia”, Scânteia tineretului”, „Luceafărul”, „România literară”, „Contemporanul”, „Naţiunea” – Bucureşti, „Oglinda literară” – Focşani, „Sinteze literare” – Ploieşti, „Caligraf” – Alexandria, „Pagini Dunărene” – Turnu Măgurele) şi din străinătate („Curierul Atenei” – Grecia).
În primii ani de învăţământ s-a implicat în viaţa culturală a Brăilei, când a pus în scenă, cu participarea la festivalurile de profil, în perioada 1965 – 1989, spectacole de teatru de amatori cu „Steaua fără nume” de Mihail Sebastian sau „Cântăreaţa cheală” de Eugene Ionesco, într-o perioadă de recunoaştere a scriitorului francez de origine română în revista „Secolul XX”;
A regizat spectacole artistice ale elevilor şi a scris scenarii pentru spectacole de estradă şi muzicale, ale Cluburilor Sindicale brăilene;
Cu sprijinul financiar al Sindicatului Învăţământului Brăila a publicat revista „Educatorul”;
Este membru al Societăţii Filarmonice „Lyra”, de la reînfiinţarea sa din 1974;
S-a implicat direct prin prestaţii în publicistica brăileană şi centrală în organizarea şi desfăşurarea celor două ediţii ale Festivalului Muzical „Orfica Lyrei”, în 1983 şi 1985;
Participă la viaţa culturală a Brăilei şi în calitate de redactor al revistei „Florile Dunării”, sau de redactor-şef la revistei „Vocea a treia” a Clubului Seniorilor din Învăţământ Brăila;
Publicistic, a debutat în perioada studenţiei, în martie 1962, cu o cronică muzicală la Concertul Orchestrei Simfonice „Gewanhauss” din Liepzig de la Ateneul Român în revista „Contemporanul”, şi se va implica în viaţa muzicală a oraşului de la Dunăre;
Editorial, a debutat în 1997 cu „Monografia Şcolii 12”, într-o iniţiativă inspirată a Inspectoratului Şcolar, de cunoaştere a istoricului şcolii româneşti;
În 2004, a publicat şi a lansat cu succes de critică literară cartea „Portrete în aquaforte”, o galerie de portrete de personalităţi din zona culturală, socială şi politcă a Brăilei (Fănuş Neagu, Nicapetre, Gheorghe Lupaşcu, Nicolae Grigore Mărăşanu, Aurel M. Buricea, Ionel Voineag, Nicu Teodorescu, Timotei Petride, Ion Voicu, Ştefan Ruha...), iar în decembrie, în cadrul „Zilelor Municipiului Brăila” a lansat cartea „Cetăţeni de Onoare ai Brăilei”;
În 2005 a publicat cartea „Brăila muzicală”, o antologie de avancronici şi cronici muzicale, articole despre tradiţiile muzicale ale oraşului, recenzii de carte de muzică, interviuri cu personalităţi ale vieţii muzicale brăilene şi româneşti... „o laudă justificată adusă urbei Brăilei, care l-a adoptat pe Dumitru Anghel ca pe un adevărat fiu al său”, după afirmaţiile poetului Nicolae Grigore Mărăşanu din prefaţa volumului;
În 2006, D. Anghel a lansat cea de-a cincea carte a sa: „Portrete cu variaţiuni pe contrapunct”, noua colecţie de oameni de ieri şi de azi ai Brăilei, care completează galeria acelor figuri din Portrete în aquaforte, ambele ilustrând orgoliul cosmopolit al celui mai european port dunărean românesc”, după afirmaţiile din prefaţă ale scriitorului George Apostoiu, care mai afirma: „Brăila datorează mult fiului ei adoptiv care este D. Anghel...” pentru că „Dacă cineva ar dori, pornind de la volumele Cetăţeni de Onoare ai Brăilei, Brăila muzicală, Portrete în aquaforte sau Portrete cu variaţiuni pe contrapunct, ar putea alcătui o originală monografie a oraşului de la Dunăre. Cărţile acestea ale lui D. Anghel ar putea fi, evident, păstrând proporţiile, punctul de plecare pentru un muzeu de ceară brăilean, de tipul muzeelor Grevin de la Paris, sau Madame Tussaud de la Londra. Până atunci, cititorului îi este dăruit un muzeu literar imaginar, în care personajele fac din Brăila un oraş mereu viu, niciodată învins”;
În decembrie 2006, în cadrul „Zilelor Municipiului Brăila”, pe fundalul Concertului Simfonic „Mozart Rock”, D. Anghel a lansat volumul – monografie „Jurământul... Euterpei”, dedicat unei personalităţi remarcabile a vieţii muzicale brăilene;
În noiembrie 2007, a tipărit şi lansat un volum de proză publicistică, „Portrete în clarobscur”, iar în 2008 a scos ediţia a II-a cărţii „Portrete cu variaţiuni pe contrapunct”;
Anul 2008 a fost consacrat unui fel de Mecenat editorial, pentru că s-a ocupat în calitate de redactor de carte şi de autor de prefaţă, de editarea, tipărirea şi lansarea cărţilor unor scriitori brăileni: „Trăiri uitate”, momorialistică, de Mihail Atanase Simionescu; „Mrejele iubirii”, roman, de Oma Stănescu; „Amurg”, roman, de Valeriu Ion Găgiulescu; „Indris”, versuri, de Liliana Spătaru; „Indris”, versuri, ed. a II-a, trilingvă, de Liliana Spătaru, „Potcovarul lui Pegas”, versuri, de Valeriu Ion Găgiulescu;
Din septembrie 2008 şi în prezent, susţine o rubrică de „Note de lector” în ziarul bisăptămânal „Brăila”, cu apariţie miercuri şi sâmbătă, în care a publicat peste 40 de recenzii ale cărţilor unor scriitori brăileni, care, cu încă 25 în numerele următoare ale ziarului, vor alcătui viitoarea carte: „Reverenţe critice”, cu lansare în data de 23 august 2009, cu ocazia sărbătoririi oficiale a 70 de ani de viaţă ai autorului;
Publicistul D. Anghel este membru al Cenaclului „Mihail Sebastian” al Uniunii Scriitorilor din România, condus de poeţii Nicolae Grigore Mărăşanu şi Constantin Gherghinoiu;
Militează de ani de zile pentru apariţia unei reviste de cultură la Brăila şi, pentru început, sâmbătă 14 martie 2009, lansează în calitate de redactor-şef revista de cultură şi atitudine „ZEIT”, director Cătălin Nicolae Moldoveanu;
Pentru decembrie 2009, are în curs de redactare cartea „Cetăţeni de Onoare ai Brăilei”, ed. a II-a, revizuită şi adăugită, cu lansare în cadrul „Zilelor Municipiului Brăila”;
Dumitru Anghel are titulul de „Profesor evidenţiat” şi este onorat cu două „Diplome de excelenţă” acordate de Direcţia de Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural – Brăila şi de Biblioteca Judeţeană „Panait Istrati” Brăila;
Publicistul Dumitru Anghel este inclus în „Prezenţe brăilene în spiritualitate românescă” – mic dicţionar enciclopedic – de Toader Buculei, Ed. Ex Libris, Brăila, 2004 şi în „Dicţionarul scriitorilor şi publiciştilor teleormăneni”, apărut sub semnătura lui Stan V. Cristea la Ed. ROCRISS, Alexandria, 2005.