Cartea constituie o apariţie neaşteptată în spaţiul literar brăilean, fiind prima întreprindere de acest fel la Brăila. Pe tot parcursul Portretelor, D. Anghel se dovedeşte a fi un buncunoscător al psihologiei umane, un autor cu o privire atentă şi incisivă, care ştie să ignore nesemnificativul, reţinând doar ceeea ce este cu adevărat de esenţă în creionarea unui personaj. De aceea, tonul scrierii sale pendulează de la un sentimentalism uşor mascat la ironia fină şi până la şarjă, fără ca schimbarea registrului stilistic să afecteze în vreun fel unitatea cărţii. Impresionează în cartea lui Dumitru Anghel precezia tuşei, corectitudinea psihodiagnosticului, savoarea ironoică pusă în unele pasaje, siguranţa cu care creionează caracterele (în sensul dat de La Bruyere).
prof. Constanttin Gherghinoiu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu